joi, 8 iulie 2010

"Niciodata sa nu spui Niciodata!"

....prima data am auzit aceste cuvinte intr-o replica celebra a lui J. R Ewing, in filmul "Dallas". Aveam 10- 11 ani, si eram absorbita de acest serial, la fel ca si restul Romaniei post-revolutionare, dealtfel. Nu intelegeam pe atunci ce vrea sa zica domnul acela smecher, cu ranjetul pana la urechi...dar, pe parcursul vietii, mi-am dat seama ce inseamna si, as putea spune ca a devenit, intre timp, mottoul meu in viata!

Sunt multe situatii cu care te intalnesti pe parcursul vietii; vezi in stanga ceva, vezi in dreapta altceva, si iti spui in sinea ta:"Eu niciodata nu as putea face asta!". Total gresit! Intr-o alta situatie, intr-un alt moment al vietii tale, cu o alta mentalitate, fortat sau nu de imprejurari, ai putea face si tu! Sunt lucruri de neconceput care la un moment dat ti se vor parea firesti!

O situatie de genul a fost pentru mine incheierea unei asigurari de viata pe numele meu. Nu cu multi ani in urma, nici nu ma gandeam la asa ceva! Am fost abordata de vreo doi agenti de asigurari, imbracati la 4 ace,frumos parfumati si usor grizonati, care au incercat sa-i explice unei tinere de douazecisiceva de ani ce bine e sa pui bani deoparte pentru batranete, sau pentru "daca Doamne fereste se intampla ceva cu tine!"....Da de unde! Si-au gasit cu cine sa vorbeasca! La ora aia nu ma gandeam decat ca "si asa nu-mi ajung banii de cluburi si bere, de unde sa strang bani pentru sanatate sau pensie! Si asa nu cred ca ajung la pensie! Iar daca mor, ce ma mai intereseaza ce ramane dupa mine?".....Sunt sigura ca multi din cei care citesc aceste randuri se regasesc in cele de mai sus!.....Asa ca, am apreciat efortul domnului dragut "de la asigurari", i-am multumit ca mi-a prezentat oferta, si mi-am vazut linistita de cheltuielile mele....

In plus, nu concepeam ca as avea de unde sa platesc acele polite de asigurare! Abia imi ajung banii de rate si de mancare!...Nu, nu as putea niciodata sa-mi fac o asigurare!....

Asta pana de curand. Cand am inceput sa-mi dau seama ca nu suntem intangibili, nu suntem nemuritori....Oameni din jurul meu au inceput sa dispara, prea devreme, bine-nteles!... prea tineri! .....Dar nefiinta nu se uita-n buletin! Si-n fata ei, nici eu nu sunt prea tanara! Atunci, vazand ce-nseamna pierderea cuiva drag, mi-am dat seama ca-mi pasa ce las in urma! Imi pasa daca las zambete sau amintiri amare, imi pasa daca las o familie sau o gasca de prieteni, imi pasa daca las datorii sau bani de cheltuit! Si-am inceput sa vad cu alti ochi asigurarile de viata!....atunci am inceput sa citesc, sa ma informez, pentru a sti mai mult. Pentru ca "Informatie inseamna Putere!".O alta vorba de duh demna de luat in seama!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu